Studiile științifice din ultimii ani arată legături strânse între bullying și depresie, singurătate, comportamente de auto-vătămare, probleme cu somnul, și risc de suicid. În acest articol discutăm despre ultimele dovezi din știință. De multe ori, în cultura cotidiană, bullying-ul este tratat ca fiind doar o etapă naturală a creșterii, o realitate inevitabilă care întărește comunitatea, sau chiar un ritual temporar de trecere. Cercetările recente spun contrariul.

Nu doar o problemă socială

Dovezile recente arată că victimele bullying-ului sunt afectate într-un mod complex din punct de vedere psihologic. Un studiu longitudinal de 2 ani, având datele a 11.844 copii din Statele Unite, arată că expunerea la bullying a fost asociată cu o creștere semnificativă a simptomatologiei depresive, ADHD, precum și a anxietății de separare (Martinez et al., 2024). Un alt studiu de lungă durată, de data asta în China, dezvăluie o relație strânsă între impactul bullying-ului și un risk mult mai mare ca un adolescent să dezvolte simptome depresive (Tong at al., 2024). De ce sunt importante aceste date? Pentru că ne arată ca bullying-ul nu este doar o simplă problemă socială temporară, o situație dificilă și o bătaie de cap pentru profesori, ci un fenomen ce poate afecta victimele pe termen lung, chiar și în viața de adult.

Însă, școala nu este singurul mediu de propagare al bullying-ului. Un fenomen nou, însă cu atât mai relevant, este cyberbullying-ul (agresivitatea și hărțuirea pe internet). Într-o lume în care tot mai mulți copii au acces la internet și rețele sociale, acest fenomen devine din ce în ce mai întâlnit. Un studiu longitudinal bazat pe datele a 583 de elevi gimnaziali din China arată că victimele cyberbullying-ului au fost asociate pe termen lung cu un grad de singurătate ridicat (Wu et al., 2024).

Depresia: consecința cea mai evidentă

Simptomatologia depresivă reprezintă una dintre cele mai întâlnite consecințe ale bullying-ului, bazată pe dovezile recente din literatura științifică. Martinez et al. (2024), Tong et al. (2024), precum și Franzen et al. (2024) ne arată că bullying-ul, fie că vorbim de copii la nivel primar, gimnazial sau liceu, este puternic asociat cu simptome depresive. Ba mai mult, studiul lui Franzen et al. (2024) ne explică faptul că expunerea la bullying la o vârstă vulnerabilă precum adolescența timpurie poate aduce și la schimbări de personalitate, precum o ostilitate crescută.

Unii adolescenți hărțuiți pot duce mai departe un stil interpersonal mai ostil, ceea ce va crește conflictele ulterioare și tensiunea emoțională, mai apoi alimentând în continuare depresia. Și până la urmă, este total de înțeles de ce: conflictul, hărțuirea, rușinea zilnică și repetată sunt niște factori stresori extrem de puternici pentru o minte în curs de maturizare. Pentru a face față la un astfel de stres devenit cotidian, un adolescent poate adopta un stil relațional ostil (pentru a preveni la rândul său ostilitatea), sau chiar anumite perspective despre viață negativiste ("Oamenii sunt răi", "Nu poți avea încredere în oameni niciodată") care duc mai târziu la singurătate și depresie.

Suicidul și auto-vătămarea

Într-un studiu longitudinal având 1.195 de participanți adolescenți din Anglia, victimele bullying-ului și cyberbulling-ului au avut un risc aproape de 3 ori mai mare de auto-vătămare comparat cu adolescenții care nu au fost hărțuiți. Aceasta nu este o simplă asociere, ci dovada unei creșteri substanțiale a riscului (Winstone et al., 2024). Un alt studiu longitudinal din Quebec, având 1647 de participanți a indicat că 11% din eșantion au raportat ideație suicidară, iar 8% au avut încercări de suicid în trecut. Persoanele incluse în studiu au raportat că au fost victimele bullying-ului, dar și că au avut dificultăți școlare, precum și simptomatologie depresivă (Morneau-Vaillancourt et al., 2025). Într-o meta-analiză în care s-au procesat datele a 20.103 elevi de liceu din Statele Unite, 19.2% din eșantion au raportat că au fost victimele bullying-ului, iar 9.5% că au avut o încercare de suicid în ultimul an (Agarwal et al., 2026).

Cum ajutăm victimele?

Psihoterapia poate ajuta victimele bullying-ului prin remedierea simptomelor care apar în urma abuzului pe termen lung: reglarea emoțională, gândirea depresivă, lipsa de speranță, ideația suicidară și funcționarea socială precară. O analiză sistematică din 2023 a literaturii de specialitate privind psihoterapia în domeniul depresiei a concluzionat că mai multe psihoterapii diferite sunt eficiente, că acestea pot fi administrate în mai multe formate și că psihoterapia are efecte comparabile cu medicația pe termen scurt și probabil efecte mai bune pe termen lung. Însă, este de notat faptul că tratamentul combinat are performanțe mai bune decât psihoterapia sau farmacoterapia administrate separat. (Cujipers et al., 2023).

Prin urmare, știința lasă puțin loc pentru minimizarea impactului psihologic al bullying-ului. Ceea ce începe ca un abuz social repetat se poate transforma în simptome clinice serioase. În același timp, literatura de specialitate ne oferă o formă de speranță bazată pe dovezi: deși nu sunt perfecte, tratamentele psihoterapeutice în mod consistent arată abilitatea de a reduce aceste simptome, și a ajuta victimele să ducă o viață mai liniștită.

Agarwal, K. R., Fleary, S. A., Kreniske, P., & Teasdale, C. A. (2026). Bullying and Suicide Attempts Among US High School Students. JAMA Network Open, 9(1), e2552089.

Cuijpers, P., Miguel, C., Harrer, M., Plessen, C. Y., Ciharova, M., Papola, D., ... & Karyotaki, E. (2023). Psychological treatment of depression: A systematic overview of a ‘Meta-Analytic Research Domain’. Journal of Affective Disorders, 335, 141-151.

Martínez M, Damme KS, Vargas T, Yang B, Rompilla DJ, Stephens J, Qu Y, Mittal VA, Haase CM. Longitudinal study of peer victimization, social support, and mental health during early adolescence. Psychol Med. 2024 Jul;54(9):1940-1955. doi: 10.1017/S0033291724000035. Epub 2024 Feb 5. PMID: 38314519; PMCID: PMC11298578.

Wu J, Zhang X, Xiao Q. The Longitudinal Relationship between Cyberbullying Victimization and Loneliness among Chinese Middle School Students: The Mediating Effect of Perceived Social Support and the Moderating Effect of Sense of Hope. Behav Sci (Basel). 2024 Apr 11;14(4):312. doi: 10.3390/bs14040312. PMID: 38667108; PMCID: PMC11047409.

Tong Y, Xie F, Wen X, Li Y, Yuan M, Zhang X, Chen J, Wang G, Su P. Longitudinal Association between Bullying Victimization and Depressive Symptoms in Chinese Early Adolescents: The Effect of Life Satisfaction. Depress Anxiety. 2024 Jun 30;2024:6671415. doi: 10.1155/2024/6671415. PMID: 40226671; PMCID: PMC11918514.

Franzen M, van Duijn MAJ, de Jong PJ, Veenstra R, Aan Het Rot M. How do victims of bullying develop depression? Testing interpersonal style to explain the victimization-depression link. J Res Adolesc. 2024 Dec;34(4):1391-1402. doi: 10.1111/jora.13005. Epub 2024 Jul 23. PMID: 39044317; PMCID: PMC11606264.

Winstone L, Jamal S, Mars B. Cyberbullying Perpetration and Victimization as Risk Factors for Self-Harm: Results From a Longitudinal Cohort Study of 13-14-Year-Olds in England. J Adolesc Health. 2024 Aug;75(2):298-304. doi: 10.1016/j.jadohealth.2024.04.004. Epub 2024 Jun 12. PMID: 38864792.

Morneau-Vaillancourt G, Orri M, Ouellet-Morin I, Geoffroy MC, Boivin M. A longitudinal study of adolescent pathways differentiating suicide ideation and attempt in early adulthood. J Adolesc. 2025 Feb;97(2):395-408. doi: 10.1002/jad.12427. Epub 2024 Oct 21. PMID: 39428944; PMCID: PMC11791732.